Un raport de audit publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) arată că România a alocat aproximativ 5,6 miliarde euro pentru măsuri legate de administrația publică prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Totuși, auditorii semnalează că modernizarea promisă de autoritățile de la București nu a fost implementată efectiv. Raportul indică faptul că trei dintre cele patru componente ale recomandărilor specifice de țară au fost abordate doar marginal prin reformele și investițiile din PNRR de către guvernările de la Palatul Victoria.
Analiza efectuată de instituția cu sediul în Luxemburg relevă faptul că numai componenta referitoare la achiziții publice și concurență este adusă la nivelul cerut de Comisia Europeană. În ceea ce privește restul recomandărilor, inclusiv cele privind guvernanța și eficiența administrației publice, progresul este considerat minim. Evaluarea Comisiei Europene pentru anul 2025 confirmă această situație, menționând că toate cele patru componente pentru România înregistrează doar „unele progrese”, fără a atinge niciodată nivelul de „progrese substanțiale”.
Digitalizarea reprezintă elementul dominant în planurile de investiții ale României, ocupând peste 65% din măsurile de administrație publică analizate. Deși informatizarea instituțiilor avansează în planurile de investiții, schimbarea mecanismelor prin care statul ia decizii, se coordonează și furnizează servicii rămâne insuficient acoperită. Din punct de vedere financiar, în cadrul unui eșantion mai restrâns de măsuri cu caracter orizontal, România dispune de 26 de intervenții care au costuri estimate de aproximativ 777,5 milioane de euro.
Ivana Maletic, membră a Curții responsabilă de acest audit, a declarat că ocazia de a soluționa probleme structurale vechi a fost, în mare măsură, ratată. Ea a subliniat că MRR ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru a consolida administrațiile publice din statele membre. Auditorii avertizează că UE trebuie să învețe din aceste deficiențe și să pună un accent mai clar pe măsurarea rezultatelor concrete, nu doar pe îndeplinirea jaloanelor și a țintelor stabilite.
Sistemul actual de monitorizare a performanței este criticat deoarece concentrează eforturile asupra îndeplinirii cerințelor formale, fără a crea o bază adecvată pentru măsurarea impactului real. În eșantionul analizat, numai 43% dintre măsurile verificate la fața locului dispuneau de indicatori pentru evaluarea rezultatelor. Această lipsă de indicatori de rezultat poate stimula o conformare formală, în detrimentul eficacității și calității efective a administrației publice, afectând în final serviciile oferite cetățenilor și companiilor.
Mecanismul de Redresare și Reziliență reprezintă instrumentul principal de finanțare a economiilor europene pentru post-pandemie, oferind fonduri pentru reforme structurale. În cadrul acestui mecanism, sumele alocate administrației publice la nivelul Uniunii Europene reprezintă 8,5% din totalul finanțării de 577 de miliarde de euro. Această resursă este destinată nu doar susținerii consumului, ci și transformării profunde a modului în care statele membre funcționează administrativ și economic.