România ar putea fi printre statele membre ale Uniunii Europene care vor solicita amânarea termenului din anul 2030 pentru respectarea noilor valori-limită privind calitatea aerului. Asociația 2Celsius avertizează că această decizie este probabilă, având în vedere că Curtea de Justiție a UE a constatat deja încălcarea valorilor-limită la PM10 în București, prin cauza C-638/18. Organizația solicită Comisiei Europene impunerea unor reguli clare pentru a preveni situația în care amânarea devine un pretext pentru întârzierea măsurilor de reducere a poluării.
Directiva UE 2024/2881 introduce noi valori-limită pentru poluanții atmosferici, care devin obligatorii de la 1 ianuarie 2030. Conform articolului 18 din această directivă, statul poate solicita amânarea termenului pentru particulele în suspensie PM10 și PM2,5, dioxidul de azot (NO2), benzen și benzo(a)piren. Această derogare poate fi justificată doar dacă statul demonstrează, prin proiecții, că va atinge valorile cât mai curând posibil și că aplică măsuri rezonabile și proporționale pentru a reduce poluarea.
Asociația 2Celsius a formulat cinci propuneri pentru consolidarea regulilor europene, cerând ca proiecțiile privind calitatea aerului să includă zonele de expunere maximă, nu doar punctele oficiale de măsurare. Raul Cazan, președintele asociației, susține că evaluările ar trebui să cuprindă zone identificate prin modelare sau măsurători indicative, în special în aglomerările urbane unde modelarea ar trebui realizată la nivelul străzilor. Organizația propune, de asemenea, ca modelele de estimare să fie validate prin comparație cu măsurătorile din anul de referință, folosind criterii precum cele ale rețelei FAIRMODE.
O altă cerință importantă vizează transparența și stabilirea unor obiective intermediare la intervale de doi-trei ani, în loc de o singură evaluare în raport cu anul 2030. Asociația cere ca autoritățile să justifice public orice măsură din lista indicativă a directivei pe care decid să nu o aplice și să includă costurile asupra sănătății în analizele cost-beneficiu. Totodată, se solicită ca proiecțiile și datele utilizate să fie publicate în formate deschise, permițând cetățenilor să verifice dacă eventualele derogări sunt cu adevărat justificate.
Organizația solicită Ministerului Mediului și altor autorități să susțină aceste propuneri și să își facă publică poziția în cadrul consultării europene. Se recomandă extinderea rețelei oficiale de monitorizare în zonele cu niveluri ridicate de poluare și utilizarea datelor din rețelele independente pentru identificarea acestora. Asociația subliniază importanța transpunerii la timp a Directivei UE 2024/2881, al cărei termen limită pentru implementare este stabilit la 11 decembrie 2026, pentru a asigura conformitatea cu standardele europene.
Reglementările privind calitatea aerului în Uniunea Europeană sunt instrumente esențiale pentru protecția sănătății publice și reducerea emisiilor de poluanți atmosferici. Aceste directive impun statelor membre standarde stricte pentru substanțe precum dioxidul de azot sau particulele fine, vizând protejarea populației împotriva efectelor nocive ale poluării. Monitorizarea constantă și respectarea valorilor-limită sunt necesare pentru a asigura un mediu sănătos și pentru a evita sancțiunile juridice din partea instituțiilor europene.