Uniunea Europeană și statele membre au solicitat, la data de 16 octombrie, modificarea practicilor care împiedică persoanele LGBTI să acceseze ajutorul umanitar în condiții de siguranță. Într-o declarație prezentată în cadrul Comitetului III al Adunării Generale a ONU, UE a susținut necesitatea adaptării sistemelor de asistență. Această propunere vizează implementarea unor mecanisme confidențiale de orientare către servicii, de depunere a reclamațiilor și stabilirea de parteneriate cu organizațiile conduse de persoane LGBTI.
Solicitarea europeană vine ca răspuns la un raport ONU care explică modul în care regulile de înregistrare, actele de identitate și organizarea adăposturilor pot exclude persoanele aflate în nevoie. Raportul, semnat de Graeme Reid, expertul independent al ONU pentru protecția împotriva violenței și discriminării pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen, analizează situația acestui grup în sistemul umanitar. Documentul A/81/185, datat 15 iulie 2026, propune măsuri concrete pentru state, organizații de ajutor și finanțatori.
Problemele de acces apar frecvent chiar în etapa de înregistrare pentru ajutor. Programele organizate în jurul gospodăriilor pot exclude cuplurile de același sex sau alte forme de familie care nu se încadrează în definițiile utilizate de autorități. De asemenea, persoanele transgen se pot confrunta cu bariere legate de documente, deoarece actele de identitate nu corespund înfățișării lor. În taberele și adăposturile organizate strict pe categorii masculine sau feminine, aceste persoane pot rămâne fără o variantă sigură de cazare.
Teama de ostilitate reprezintă un factor major care determină evitarea serviciilor oficiale. În medii represive, simpla dezvăluire a identității de gen sau a orientării sexuale poate expune o persoană la violență sau urmărimi penale. Expertul Graeme Reid avertizează că absența acestor persoane din evidențele oficiale nu dovedește lipsa nevoilor lor. Din acest motiv, UE cere căi de orientare și de reclamare care să garanteze confidențialitatea, fără a expune involuntar beneficiarii.
Soluțiile propuse nu presupun colectarea masivă de date sensibile, ci recomandă ca informațiile să fie colectate doar când este demonstrabil necesar. Organizațiile comunitare sunt văzute ca parteneri esențiali, deoarece acestea pot ajunge la persoanele care evită instituțiile oficiale din teamă. UE susține rolul acestor organizații în oferirea de hrană, adăpost sau sprijin de urgență. Totodată, raportul recomandă instruirea personalului și revizuirea procedurilor pentru ca angajamentul împotriva discriminării să fie integrat în activitatea zilnică.
Declarația, publicată de Serviciul European de Acțiune Externă la 17 octombrie, nu anunță un program nou de finanțare sau reguli juridice noi. Comisia Europeană aplică deja o politică de adaptare a ajutorului la diferențele de gen și vârstă, utilizând un instrument pentru evaluarea integrării acestor dimensiuni în acțiunile finanțate de UE. Recomandările actuale urmăresc doar identificarea persoanelor pe care serviciile nu le ating și eliminarea barierelor care le lasă fără sprijin.