Victor Negrescu a trasat un semnal de alarmă privind gestionarea resurselor financiare europene estimate pentru perioada 2028–2034. Conform europarlamentarului, România are o alocare propusă de 60,2 miliarde de euro, conform Comisiei Europene, însă există riscul ca această sumă să nu fie utilizată integral. Acești bani ar trebui gestionați printr-un plan național care să integreze fondurile pentru dezvoltare regională, agricultură, investiții sociale și alte politici europene specifice.
Europarlamentarul a subliniat că suma finală este încă în proces de negociere, însă prevederile tehnice pot împiedica accesul la întreaga parte de fonduri. Victor Negrescu a pledat pentru o abordare în care autoritățile regionale și locale să aibă un rol real în stabilirea priorităților de investiții. Scopul este ca resursele să fie distribuite echitabil în toate regiunile țării, oferind un sprijin concret și direct către comunitățile care sunt în prezent mai puțin dezvoltate.
În ceea ce privește direcția investițiilor, Victor Negrescu a indicat necesitatea de a direcționa banii către infrastructură, sănătate, educație, locuințe, energie și dezvoltare locală. Pentru a facilita acest proces, europarlamentarul a solicitat o reducere a birocrației și implementarea unor reguli mai flexibile în utilizarea banilor europeni. El consideră că simplificarea procedurilor este esențială pentru ca proiectele să poată fi implementate eficient și la scară largă pe teritoriul României.
Experiența anterioară cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost invocată ca un exemplu de dificultăți care trebuie evitate. Victor Negrescu a susținut că centralizarea excesivă, birocrația și stabilirea unor termene nerealiste pot afecta grav implementarea investițiilor planificate. Din acest motiv, el recomandă ca România să înceapă consultările și pregătirea proiectelor pentru următorul ciclu bugetar european din timp, fără a aștepta aprobarea oficială a bugetului pentru perioada 2028–2034.
Gestionarea fondurilor europene de către România a fost întotdeaiga un subiect de dezbatere politică, fiind condiționată de capacitatea instituțiilor de a absorbi resursele. În cadrul ciclurilor bugetare anterioare, România a înfruntat provocări legate de viteza de implementare a proiectelor și de respectarea standardelor impuse de Bruxelles. Eficiența în utilizarea acestor fonduri depinde direct de capacitatea de administrare a Guvernului și de coordonarea dintre nivelul central și cel local.
Victor Negrescu a reiterat că pregătirea trebuie să fie anticipată pentru a evita pierderile financiare. Riscul de neutilizare a celor 60,2 miliarde de euro rămâne prezent dacă nu se rezolvă obstacolele administrative identificate. Planul național propus trebuie să servească drept instrument de dezvoltare economică, asigurând în același timp o distribuție corectă a banilor către toate sectoarele și regiunile identificate ca prioritare în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană.