Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) a solicitat Comisiei Europene o abordare mai flexibilă în procesul de evaluare a jaloanelor și a reformelor implementate de România prin intermediul PNRR. Această intervenție a avut loc marți, la Strasbourg, în contextul riscului major de pierdere a fondurilor europene. Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog continuu cu noul guvern pentru a asigura accesarea cât mai mare a resurselor financiare prevăzute în planul de redresare și reziliență.
În cadrul unei reuniuni organizate la Parlamentul European, eurodeputatul a interacționat cu comisarii europeni Valdis Dombrovskis și Raffaele Fitto, responsabili pentru implementarea Mecanismului de redresare și reziliență. La această întâlnire a fost prezentat un raport care plasează România într-o poziție extrem de nefavorabilă. Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, țara se află pe penultimul loc în ceea ce privește gradul de realizare a țintelor și a jaloanelor aferente acestui mecanism de finanțare.
Situația actuală indică faptul că România ar putea pierde aproximativ 50% din țintele și jaloanele prevăzute în cadrul PNRR. Victor Negrescu a menționat că doar Ungaria se situează în urma României, precizând că pentru Ungaria mecanismul a fost blocat din cauza condiționalității privind statul de drept. Eurodeputatul a semnalat că, deși România a încasat inițial o alocare de peste 29 de miliarde de euro, alocarea actuală este de aproximativ 20 de miliarde de euro.
Negrescu a cerut Comisiei Europene să își flexibilizeze poziția atât până la finalul anului, cât și în cursul anului viitor, pentru a permite țării să acceseze fondurile. Comisarii europeni au răspuns că sunt dispuși să poarte discuții dacă există dialog și date suplimentare, inclusiv la începutul anului viitor. Totuși, aceștia au precizat că vor evalua strict realizările efectuate până la finalul lunii august 2026, în cazuri excepționale.
Eurodeputatul a indicat faptul că există dificultăți în implementarea proiectelor, afectând atât cererea de plată numărul 5, cât și ultima cerere de plată. El a subliniat că România a fost prezentată ca un exemplu negativ de către comisarii europeni din cauza implementării necorespunzătoare a reformelor. În prezent, există o marjă de lucru, dar execuția jaloanelor și a proiectelor rămâne o problemă critică pentru bugetul de stat.
Mecanismul de redresare și reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal prin care statele membre ale Uniunii Europene accesează fonduri pentru reconstrucția economică post-pandemie. România beneficiază de o alocare totală de miliarde de euro, însă desemnată prin jaloane și ținte specifice de reformă. Capacitatea de absorbție și respectarea calendarului de implementare sunt condiții esențiale pentru a evita returnarea sumelor către bugetul central al Uniunii Europene.