O analiză publicată de Bruegel la 20 octombrie 2026 avertizează că compromisul propus de Franța și Germania pentru industria auto riscă să slăbească tranziția climatică, modernizarea producției și relațiile comerciale ale Uniunii Europene. Ignacio García Bercero, Simone Tagliapietra și Jeromin Zettelmeyer critică asocierile dintre relaxarea cerințelor privind emisiile automobilelor și preferințele restrictive pentru produsele fabricate în UE. Această abordare poate încetini procesul de electrificare și poate crea conflicte cu partenerii comerciali externi.
Abordarea franco-germană, prezentată prin declarația președinției franceze de la 16 octombrie, combină flexibilitatea normelor cu sprijinul pentru producția europeană. Franța și Germania susțin că acest pachet poate păstra ambiția climatică, investițiile și locurile de muncă, adaptându-se condițiilor tehnologice și piețelor. Totuși, experții Bruegel consideră că Franța a acceptat presiunea germană pentru o relaxare a obiectivului de reducere a emisiilor de CO₂ pentru anul 2035, în timp ce Germania a susținut o versiune restrictivă de tip „Made in EU”.
Din perspectiva climatului, autorii susțin că slăbirea cerințelor pentru automobile va îngreuna atingerea obiectivului european pentru anul 2040. Legea europeană a climei stabilește o țintă obligatorie de reducere cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990. Această țintă de reducere a emisiilor nete, care înseamnă scăderea emisiilor după deducerea absorbțiilor, se aplică întregii economii UE, nu doar sectorului auto, însă contribuția acestuia este crucială.
Pe plan industrial, Bruegel acceptă ideea unor protecții comerciale temporare, compatibile cu regulile OMC, pentru a ajuta sectorul în fața concurenței chineze. Totuși, experții insistă că acest interval trebuie folosit pentru restructurarea companiilor și modernizarea tehnologiilor, nu doar pentru protejarea producției existente. Relaxarea cerințelor de emisii ar putea prelungi dependența producătorilor germani de motoarele cu ardere internă, în timp ce competitorii își consolidează poziția în segmentul vehiculelor electrice.
În ceea ce privește parteneriatele comerciale, limitarea stimulentelor și a achizițiilor publice la producția din UE ar putea afecta Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Maroc și Regatul Unit. Această politică poate intra în conflict cu angajamentele comerciale ale UE și cu regulile OMC. Ca alternativă, experții propun conceptul de „Made with the EU”, care presupune protecție temporară însoțită de modernizare industrială și acces reciproc la piețele de achiziții publice și stimulente pentru vehiculele electrice.
Obiectivul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 reprezintă un pilon central al politicii de mediu a Uniunii Europene. Această țintă obligatorie vizează întreaga economie europeană și servește drept reper pentru toate deciziile de reglementare ale instituțiilor UE. Implementarea acestui obiectiv necesită o coordonare strictă între politicile industriale și cele de decarbonizare pentru a asigura conformitatea cu standardele climatice stabilite.