Cristian Terheș, membru al grupului ECR, a contestat miercuri, 21 octombrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, propunerea Comisiei Europene privind reforma achizițiilor publice. Eurodeputatul român a pus la îndelegere ideea de simplificare a procedurilor, invocând volumul masiv de documentație necesar pentru această reformă legislativă. Intervenția sa a avut loc în cadrul dezbaterii privind concluziile Consiliului European, neconstituind un vot de adoptare a proiectului.
Critica lui Cristian Terheș s-a concentrat pe numărul total de pagini care compun pachetul legislativ, care însumează 706 pagini. Conform eurodeputatului, propunerea de regulament ocupă 200 de pagini, anexele sunt de 74 de pagini, iar evaluarea de impact este de 43eg 432 de pagini. Terheș a subliniat că această volumetate contrazice promisiunea de simplificare a proceselor, remarcând totodată absența Ursulei von der Leyen în momentul intervenției sale.
În ceea ce privește impactul financiar, Comisia Europeană estimează economii administrative nete de aproximativ 649 de milioane de euro anual. Din această sumă, circa 570 de milioane de euro ar fi economisite de operatorii economici, iar 79 de milioane de euro ar fi recuperate de către autoritățile contractante. Totuși, aceste cifre reprezintă proiecții bazate pe anumite ipoteze, nu rezultate concrete deja obținute de companii sau administrații.
Un alt model de calcul indică economii recurente de 613 milioane de euro anual, după ce sunt incluse costurile de 36 de milioane de euro pentru sistemele digitale ale statelor membre și ale Comisiei. Diferența de la valoarea de 649 de milioane de euro provine din perimetrul de calcul utilizat. Documentația precizează că aceste economii depind de factori precum numărul de ofertanți, frecvența negocierilor și utilizarea criteriilor de calitate.
Reforma propusă vizează înlocuirea celor trei directive din 2014 cu un singur regulament, direct aplicabil. Proiectul urmărește flexibilizarea procedurilor prin mecanisme digitale care permit reutilizarea informațiilor despre firme, evitând depunerea repetată a documentelor. De asemenea, se propune ca raportul preț-calitate să devină regula, cu o pondere a calității de cel puțin 30%, sau chiar 50% pentru contractele intensive în muncă.
În cadrul aceleiași dezbateri, Maria Grapini a salutat trecerea de la directivă la regulament, criticând în același timp dependența de importuri. Proiectul permite introducerea unor preferințe pentru furnizori și produse europene, menținând însă drepturile de acces garantate de angajamentele comerciale internaționale ale UE. Dosarul se află în faza pregătitoare în Parlamentul European, urmând ca textul final să fie convenit cu Consiliul UE.