Ministrul ungar al Educației și Afacerilor Copilului, Judit Lannert, a propus elaborarea unei strategii paneuropene dedicate dezvoltării competențelor de bază. Această afirmație a fost făcută duminică, în urma unei reuniuni informale a miniștrilor educației desfășurate la Dublin, sub egida președinției irlandeze a UE. Judit Lannert a argumentat că, în contextul ascensiunii inteligenței artificiale și a influenței rețelelor sociale, este imperativ să se revină la elementele fundamentale pentru a susține învățarea pe tot parcursul vieții.
În cadrul discuțiilor de la Dublin, Judit Lannert a abordat modul în care instituțiile de învățământ și sistemele de management educațional trebuie să răspundă la transformările radicale ale vieții cotidiene. Ministrul a menționat că guvernul ungar concentrează eforturile pe crearea unui sistem centrat pe copil, care să prioritizeze nevoile individuale și oportunitățile de dezvoltare. Totodată, accentul este pus pe aprecierea profesională și pe necesitatea formării continue a profesorilor și a asistenților acestora.
Un punct central al reuniunii a fost transpunerea în practică a descoperirilor științifice privind noile nevoi de competențe și necesitatea unor sisteme de formare mai flexibile. Judit Lannert a solicitat politicienilor europeni să identifice soluții comune pentru colaborare, evitând abordările izolate. Discuțiile au vizat modul în care educația poate integra inovația tehnologică fără a pierde contactul cu fundamentele necesare dezvoltării cognitive și sociale a elevilor.
Evenimentul a permis schimbul de experiențe cu diverse delegații, inclusiv cu ministrul estonian al educației, Krisztina Kallas, țara care a obținut cel mai bun rezultat PISA. Judit Lannert a interacționat cu reprezentanți din Polonia, Austria, Grecia, Slovacia și cu secretarul de stat în Ministerul Educației din România. De asemenea, au existat discuții cu Andreas Schleicher, director general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a analiza provocările comune ale sistemelor educaționale.
Analizele realizate în cadrul întâlnirii au evidențiat probleme structurale la nivel european, precum scăderea numărului de copii și îmbătrânirea societății. Judit Lannert a observat că rețelele și structura școlară actuală nu se adaptează suficient de rapid la aceste schimbări demografice. Pe ordinea zilei în multe state europene se află renovarea școlilor, modernizarea transportului școlar, reînnoirea conținutului curricular și intensificarea proceselor de educație pentru adulți.
Discuțiile privind politicile educaționale europene se încadrează într-un context mai larg de coordonare între statele membre și instituțiile Uniunii Europene. Aceste procese de integrare și cooperare vizează adesea standardizarea unor programe și facilitarea accesului la resurse comune. În acest sens, Judit Lannert a menționat că Ungaria poate participa din nou la programul Erasmus+, fără restricții, marcând un pas important în relația cu structurile europene.