Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a solicitat statelor europene adoptarea unei poziții comune în cadrul negocierilor privind pacea în Ucraina. În cadrul unei conferințe de presă organizate joi, 5 noiembrie, la Lisabona, aceasta a subliniat că deciziile privind sancțiunile Uniunii și gestionarea activelor rusești imobilizate depind direct de consensul european. Kaja Kallas a reiterat faptul că aceste active trebuie să rămână blocate până când Rusia achită despăgubirile necesare pentru Ucraina.
Kaja Kallas a explicat că cerințele formulate împreună cu miniștrii europeni de externe vizează încheierea războiului și prevenirea unei noi agresiuni din partea Rusiei. Ea a avertizat că mesajele divergente din partea Europei ar putea sugera Moscovei că sprijinul pentru Ucraina se poate slăbi. În acest sens, șefa diplomației UE s-a declarat de acord cu apelul la unitate lansat de Giorgia Meloni, subliniind că o poziție unitară ar reechilibra procesul de negociere.
În ceea ce privește aspectul juridic, Kaja Kallas a precizat că interdicția transferurilor de active nu reprezintă o confiscarea capitalului, ci o măsură temporară. Încetarea blocajului depinde de îndeplinirea unor condiții cumulative, precum oprirea războiului de agresiune și plata despăgubirilor fără a genera consecințe economice negative pentru UE. Această măsură vizează activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei, conform regulamentului adoptat de Consiliul UE la 12 decembrie 2025.
În prezent, statele membre discută modul în care pot fi împărțite sarcinile și riscurile legate de o eventuală finanțare suplimentară prin activele imobilizate. Kaja Kallas a menționat că veniturile extraordinare generate de aceste active sprijină deja Ucraina, inclusiv pentru rambursarea împrumuturilor UE și G7. Totuși, aceste venituri sunt distincte de capitalul blocat, iar discuțiile actuale nu au dus la anunțarea unui nou acord financiar oficial.
Paulo Rangel, ministrul portughez de externe, a susținut tot la Lisabona necesitatea unei poziții europene clare și unite. Acesta a subliniat că prezența Ucrainei în procesul de negociere este fundamentală pentru succesul acestuia. De asemenea, Paulo Rangel a argumentat că rolul Uniunii Europene în procesul de reconstrucție impune ca Europa să fie implicată direct în toate deciziile care vor fi luate în acest sens.
Contextul financiar european include un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, destinat Ucrainei. Acest instrument a fost convenit de Consiliul European în decembrie 2025 și este finanțat prin împrumuturi ale UE pe piețele de capital, fiind garantat prin bugetul european. Această sumă este gestionată separat și nu provine din confiscarea activelor rusești, menținând astfel o distincție clară între mecanismele de finanțare.