Comisia Europeană a publicat, la 6 noiembrie, o nouă evaluare prin care a extins numărul statelor membre considerate expuse riscului de presiune migratorie pentru anul 2027. România a fost inclusă în această listă, care a crescut de la 12 la 15 țări, alături de Cehia, Luxemburg și Slovenia. Această încadrare oferă statelor respective acces prioritar la un set de instrumente de sprijin operațional, tehnic și financiar din partea Uniunii Europene.
Pentru România, Comisia Europeană a invocat provocările crescâtoare legate de capacitatea de primire și riscul unor noi sosiri cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Raportul indică faptul că, la sfârșitul lui iunie 2026, în România se vor afla 215.300 de beneficiari ai protecției temporare, dintr-un total de aproximativ 4,4 milioane la nivelul întregii Uniuni Europene. Această clasificare permite prioritizarea sprijinului preventiv înainte ca obligațiile naționale să devină disproporționate.
Lista celor 15 state identificate include Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia și Finlanda. Bulgaria nu mai face parte din această categorie de risc, deși păstrează posibilitatea de a solicita reducerea contribuțiilor pe baza presiunii acumulate în ultimii cinci ani. Alte state, precum Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia, se află într-un grup care poate cere reduceri ale contribuțiilor pentru anul 2027.
Mecanismul de solidaritate impus de UE nu obligă statele la relocări, oferind posibilitatea de a alege între contribuții financiare, sprijin operațional sau o combinație între acestea. Statele pot opta și pentru preluarea responsabilității pentru cererile de azil ale persoanelor care se află deja pe teritoriul lor. Grecia, Spania, Italia și Cipru rămân singurele patru state eligibile pentru rezerva anuală de solidaritate, având în vedere obligațiile lor disproporționate în gestionarea sistemelor de azil.
În ceea ce privește Italia, Comisia Europeană monitorizează dacă transferurile de solicitanți sunt reluate într-un mod efectiv și durabil. Raportul menționează că, deși au existat respingeri ale transferurilor solicitate de alte state, au fost înregistrate și progrese recente prin contacte bilaterale. Sprijinul destinat Italiei va depinde direct de progresele realizate în preluarea solicitanților pentru care țara este responsabilă, în condițiile în care Consiliul trebuie să stabilească dimensiunea rezervei până la sfârșitul anului.
Evaluarea europeană a fost realizată într-un context în care indicatorii agregați au arătat o scădere a trecerilor neregulate la frontieră cu 32% și a cererilor de protecție internațională cu 16% pentru perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026. Totuși, presiunea rămâne inegal distribuită între statele membre, iar numărul persoanelor raportate moarte sau dispărute pe mare a crescut cu 12% în același interval de timp.