Parlamentul European a adoptat marți un raport prin care solicită statelor membre să grăbească pregătirea și implementarea proiectelor feroviare de mare viteză. Obiectivul central al acestei inițiative este conectarea capitalelor Uniunii Europene prin linii moderne până în anul 2040. Demersul european vine ca o reacție la necesitatea de a crea o rețea de transport rapid și sustenabil, într-un context în care România se confruntă cu întârzieri semnificative în dezvoltarea infrastructurii feroviare naționale.
Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN), a subliniat că infrastructura vizată trebuie să permită circulația trenurilor cu viteze de cel puțin 250 km/h. Această dezvoltare ar permite unirea Bucureștiului cu Budapesta și Sofia, reducând timpul de deplasare de la București la Budapesta cu peste 6 ore. În prezent, pentru România, planul implică investiții majore, realizarea studiilor de fezabilitate și capacitatea de a atrage fonduri europene pentru proiecte de infrastructură complexe.
În ceea ce privește progresul regional, Gheorghe Falcă a menționat că au fost deja realizate studii de traseu pentru legăturile feroviare către Budapesta și Sofia. De asemenea, România, Bulgaria și Grecia au semnat la Bruxelles un acord de parteneriat pentru studii de infrastructură, care include și construcția a trei poduri noi peste Dunăre. Aceste proiecte de conectivitate regională sunt esențiale pentru integrarea rețelelor de transport dintre statele vecine.
Pe de altă parte, eurodeputatul Ștefan Mușoiu, membru al Comisiei TRAN, a avertizat că investițiile necesare la nivel european pentru atingerea obiectivelor până în 2040 ar putea ajunge la 340-350 de miliarde de euro. Mușoiu a susținut că dezvoltarea transportului feroviar trebuie să reducă decalajele dintre Europa de Est și Europa de Vest, promovând soluții sustenabile. El a menționat că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și asigură 2 milioane de locuri de muncă.
România se află într-o poziție dificilă, deoarece țara nu dispune în prezent de infrastructură feroviară de viteză medie, iar pe unele sectoare electrificarea este deficitară. Gheorghe Falcă a avertizat că lipsa documentațiilor tehnice solide și a proiectelor mature ar putea împiedica valorificarea fondurilor europene. Obiectivul de a reduce timpul de călătorie de la orașe precum Paris sau Madrid către București la sub 24 de ore rămâne unul de lungă durată pentru această rețea.
Situația actuală a transportului feroviar din România este marcată de probleme de punctualitate. Conform raportului de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, întârzierile trenurilor de călători au ajuns la aproximativ 111.000 de ore cumulate în anul 2025. Această cifră reflectă problemele de funcționare ale tuturor operatorilor de transport feroviar de călători din țară, evidențiind dificultățile de gestionare a rețelei existente.