Uniunea Europeană inițiază elaborarea unui nou cadru de răspuns pentru situațiile de urgență la frontiere, ca urmare a evenimentelor survenite în Ceuta la sfârșitul lunii iulie. În cadrul summitului de la Consiliul European, desfășurat pe 15–16 octombrie, liderii au susținut direcția propusă de Comisie pentru dezvoltarea acestui instrument de gestionare. Deși au exprimat solidaritate cu Spania, concluziile summitului nu instituie prin ele însele noi excepții de la regulile de azil aplicabile în prezent.
Noul plan european vizează implementarea unor mecanisme de avertizare timpurie, îmbunătățirea cooperării cu țările partenere și oferirea de ajutor practic pentru statele situate la frontieră. Comisia Europeană a conturat direcția de lucru prin un plan care include întărirea frontierelor externe, combaterea rețelelor de facilitare a migrației ilegale și returnarea persoanelor fără drept de ședere. Documentul pune accent pe situațiile în care deplasările masive sunt organizate și utilizate ca instrument de presiune asupra statelor membre.
În ceea ce privește implementarea practică, Mecanismul de protecție civilă al UE poate coordona distribuția de medicamente și materiale pentru adăpostire la cererea unui stat membru. Comisia solicită utilizarea instrumentelor existente pentru intervenții rapide ale Frontex în condiții de presiune excepțională. Planul propune consolidarea mandatului agenției și crearea unor noi structuri de coordonare, însă acestea sunt prezentate ca lucrări ce urmează să fie realizate, nu ca puteri deja acordate.
Contextul crizei din Ceuta a fost marcat de o urgență umanitară și una de gestionare a frontierelor, după ce aproximativ 70.000 de persoane au intrat neregulamentar în orașul spaniol. Premierul Pedro Sánchez a relatat, la data de 3 septembrie, că evenimentul a implicat traversări prin înot și a dus la 141 de morți. Disputa privind responsabilitatea rămâne deschisă, deoarece guvernul spaniol a declarat că nu a primit dovezi solide privind o planificare guvernamentală din partea autorităților marocane.
Parlamentul European a adoptat la 17 septembrie o poziție fermă, prin care a denunțat instrumentalizarea migrației ca instrument de război hibrid. Rezoluția a fost aprobată cu 339 de voturi pentru, 225 împotrivă și 16 abțineri, solicitând sprijin suplimentar pentru Spania. Totuși, această calificare politică nu reprezintă o decizie de autorizare a unor derogări de la legislația europeană, regulile de criză rămânând strict reglementate de procedurile existente.
Regulamentul 2024/1359, care se va aplica de la 1 iulie 2026, tratează separat sosirile masive și instrumentalizarea migrației. Aplicarea măsurilor excepționale necesită o cerere motivată a statului afectat, evaluarea Comisiei și o decizie a Consiliului UE. Drepturile persoanelor care cer azil, inclusiv protecția împotriva trimiterii în locuri periculoase, rămân garantate și în timpul urgențelor, indiferent de modul în care sunt înregistrate cererile de protecție internațională.