Comisia Europeană va trimite către România, pe data de 24 octombrie 2026, un lot de 1,1 milioane de doze de vaccin. Aceste seruri sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine (SPGP), precum și a pastei micilor rumegătoare (PPR). Livrarea acestui lot de vaccinuri de la nivelul Uniunii Europene vine ca un răspuns oficial la solicitările autorităților române și la presiunile exercitate de crescătorii de animale.
Din totalul de 1,1 milioane de doze care vor fi livrate, 800.000 de unități sunt dedicate imunizării împotriva variolei ovine și caprine. Restul de 300.000 de doze vor fi utilizate pentru combaterea pastei micilor rumegătoare. Toate aceste seruri provin direct din băncile strategice de vaccinuri administrate la nivelul Uniunii Europene, fiind menite să acopere nevoile urgente de sănătate animală identificate în țară.
Procesul de livrare a fost precedat de o serie de evaluări tehnice și schimburi de documente între București și Bruxelles. Autoritățile române au înregistrat solicitarea oficială pe 21 septembrie 2026, iar planurile naționale de vaccinare au fost transmise pe 23 septembrie. După ce Executivul european a cerut clarificări suplimentare la începutul lunii octombrie, răspunsurile au fost trimise pe 5 octombrie, permițând activarea băncilor de vaccinuri pe 8 octombrie.
Această decizie intervine într-un moment de criză pentru sectorul zootehnic, în contextul protestelor violente ale crescătorilor de oi și capre. Fermierii au acuzat pagube financiare masive cauzate de măsurile de carantină și de blocarea exporturilor. Tensiunile au fost alimentate și de declarațiile ministrului Tánczos Barna, care a criticat lipsa de reacție și întârzierea livrărilor de seruri, susținând că fermierii sunt lăsați fără sprijin în plină criză epidemiologică.
Comisia Europeană a subliniat însă că aceste stocuri strategice nu sunt destinate susținerii unor programe naționale de imunizare pe termen lung. Băncile de vaccinuri ale UE sunt concepute exclusiv pentru inițierea rapidă a unor campanii de urgență. Această regulă strictă este menită să garanteze că rezervele rămân operaționale și pot răspunde prompt în cazul apariției unor noi focare de boli în alte state membre ale Uniunii Europene.
Relația României cu Uniunea Europeană rămâne un subiect de interes major pentru cetățeni, în contextul diverselor decizii politice și economice. În timp ce instituțiile europene gestionează crize sanitare prin mecanisme de urgență, percepția publicului asupra eficienței acestor intervenții este influențată de viteza cu care resursele ajung la beneficiarii finali, precum fermierii din sectorul zootehnic.